Uneori, când îmi aduc aminte de ceea ce mi-au auzit urechile îmi vin în minte două lucruri: ori persoana ce intervieva era retardată, ori avea glume în pogram.
Spicuiri de la interviuri pentru servici date de băiatul meu:
Posts Tagged "Fără minte"
Pariez că nu aţi cunoscut o domnişoară mai nebună sau mai sucită ca ea!
Ei bine, domnişoara N. are vreo 80 de ani şi locuieşte în apropierea bunicilor. E fată mare, la casa ei, nu are voce, dar cântă zilnic balade ori psalmi bisericeşti. S-a pocăit, nu ştiu de ce, nici ea nu ştie. Are, printe numeroasele defecte unul mai special, vagabondează. Face foarte multă mişcare pentru a-şi procura apa cea de toate zilele. Vă întrebaţi probabil: dar ce, voi n-aveţi apă acolo, pe stradă? Ba avem, dar domnişoara zice că bunicii, carora le va purta ranchiună până la moarte din motive imaginare bine ştiute de ea, zice că ei îi otrăvesc apa. Nu, nu oricare apă. Apa de izvor, curgător, public. E otrăvită de ei pentru ea în complot cu ceilalţi locatari. Nimic ciudat, trecem peste.
Încă de prin fragedă pruncie, de pe când locuiam în casa părintească ne-am bucurat de prezenţa unor oameni care aveau casa lângă noi, dar ei de fapt erau duşi… cu pluta. O să aflaţi singuri de ce spun asta, citind în continuare.
Comentarii: