De când locuim în capitala am descoperit că oamenii aceştia reciclează, majoritatea, foarte mulţi, ceea ce nu poate să-mi provoace decât bucurie. După scurta vizită în România, oraşul uitat(deşi are el frumuseţea lui şi un loc aparte în sufletul meu) unde aproape am lăcrimate după fiecare sticlă de plastic aruncată, pierdută pentru totdeauna, am revenit acasă decisă ca neapărat să-mi spăl păcatele reciclând, ca întotdeauna de altfel, ultimul gram de hârtie, plastic sau ce-o fi. Nu-mi este nici pe departe greu deoarece avem containăre albastre în care merg toate materialele reciclabile, adică nu trebuie să te mai oboseşti separând plasticul de sticlă, hârtie etc.

Toate bune până la un moment dat, căci deh! în fiecare mulţime de bile albe, trebuie să apară şi o pată, bilă neagră sau în fiecare mulţime de oameni pro evoluţie, civilizare trebuie să se găsească şi retrograzi, în cazul de faţă bătrânii. Eu înţeleg faptul că nu toată lumea vrea să recicleze, fiecare cu părerile şi obiceiurile sale. Respect asta, deşi nu-mi place! dar de aici până la a desconsidera munca(oarecum) altora este cale lungă şi situaţia primeşte o nuanţă nouă, ia o întorsătură drastică, schimbare care nu este pe gustul meu, ba mai mult, mă revoltă(da, ştiu, eu şi veşnicile mele revolte).

Ce se petrece?

Ca să fiu destul de clară şi să-mi fac înţeleasă enervarea, vă explic. La fiecare colţ de stradă, ca să nu spun la tot pasul, există două containăre unul lângă altul, inseparabile, adică: gunoi obişnuit şi materiale reciclabile. Limpede ca lumina zilei! Pe containărul albastru stă mare scris: Sticlă, Aluminiu, Plastic, Hârtie etc. şi frumoasa remarcă: NIMIC NU SE PIERDE! Ei bine, nu-i adevărat. Nu-i adevărat căci atunci când peste mulţimea de sticle şi reciclări zace un mormal de nisip ori beton spart, cârpe, moloz, părţi din vreo canapea veche sau crengi şi frunze cu mormanul, TOTUL SE PIERDE! Am văzut că numai babele îngâmfate şi senile cară cu roaba asemenea tâmpenii şi aruncă în containărul albastru. Ce naiba? Asta e cretinătate curată, căci nu, nu am respect pentru asemenea oameni indiferent de vârstă, educaţie ş.a. Nu le scoate ochii remarca atât de evidentă cum că în containărul albastru se reciclează? Fac ei ceva pe civilizare şi evoluţie că doar lor nu le mai trebuie Planetă sănătoasă din moment ce n-au să mai fie ori au să se piardă înaintea Pământului cu mândra exclamaţie: “după noi – potopul!“, întipărită pe sicriu. Numa’ nenea sau tanti, o vorbă să-ţi mai spun(veşti eco proaste)! mare grijă că s-ar putea să fie potopul înainte şi tu să te pierzi în urma lui cu astfel de atitudine.

Sper că odată ce au terminat cu renovarea vor înceta şi cu prejudicile aduse containărului albastru. Altfel nu-mi rămâne decât să devin potop.

Tags: Atitudine, Batrani, Civilizare, Diverse, Gunoi, Neînţelegere, Om, Reciclare, Retrograzi